Raportul privind statul de drept în România 2023. Ce s-a schimbat și care sunt recomandările. Documentul este important pentru aderarea la Schengen

Comisia Europeană a publicat, miercuri, 5 iulie raportul privind situația statului de drept pentru țările membre. România a făcut progrese semnificative în justiție, însă este criticată starea presei din România. „Situația în ceea ce privește amenințările, cazurile de hărțuire și violență împotriva jurnaliștilor rămâne o problemă”, se arată în document. Raportul de azi deși este consultativ are un rol important în aderarea României la spațiul Schengen.

Concluziile raportului transmis de Comisia Europeană

Comisia a publicat miercuri cea de-a patra ediţie a raportului anual privind statul de drept, potrivit documentului sistemul judiciar a suferit o „revizuire completă” și au fost făcute modificări semnificative în vederea consolidării independenței judiciare.

„Noile legi ale justiției au adus importante schimbări importante în ceea ce privește organizarea carierei și regimurile de răspundere pentru magistrați, precum și numirea, demiterea și atribuțiile procurorilor de rang înalt; și guvernanța sistemului judiciar. Punerea în aplicare a noii Strategii anticorupție se află pe drumul cel bun”, se arată în document.

Comisia Europeană vorbește și de deficitul de magistrați și consecințele pe care le-ar avea asupra justiției din România.

Starea presei din România a fost criticată în raport

Specialiștii au mai transmis că nu s-au înregistrat schimbări semnificative în ceea ce priveşte punerea în aplicare a cadrului juridic privind transparenţa proprietăţii mass-media. Nu s-au înregistrat progrese nici în ceea ce priveşte recomandarea din 2022 de a consolida conducerea independentă şi independenţa editorială a serviciilor publice de media.

Finanţarea mijloacelor de informare în masă, în special a celor audiovizuale, de către partidele politice nu are transparenţă. Nu s-au făcut îmbunătățiri ale cadrului juridic privind accesul la la informaţii.

Raportul mai arată că situaţia în ceea ce priveşte ameninţările, cazurile de hărţuire şi violenţa împotriva jurnaliştilor rămâne o problemă.

Raportul poate fi citit aici.  Documentul acoperă patru segmente principale – sistemele de justiţie naţionale, cadrele de luptă anticorupţie, pluralismul media şi alte mecanisme instituţionale de verificare şi control.

Care sunt recomandările pentru România

• Să finalizeze procesul iniţiat în vederea luării în considerare a recomandărilor cuprinse în avizul Comisiei de la Veneţia privind legile justiţiei, în special prin finalizarea evaluării, în curs de realizare, de către grupul de experţi la nivel înalt.
• Să ia măsuri, în special la nivel operaţional, pentru a răspunde preocupărilor rămase cu privire la investigarea şi urmărirea penală a infracţiunilor din sistemul judiciar, inclusiv în ceea ce priveşte infracţiunile de corupţie, ţinând seama de standardele europene.
•  Să continue eforturile de asigurare a unor resurse umane adecvate pentru sistemul judiciar, inclusiv pentru serviciile de urmărire penală, ţinând seama de standardele europene.
•  Să introducă, fără întârziere, norme privind activitatea de lobby pentru membrii Parlamentului.
•  Să intensifice eforturile de consolidare a normelor şi mecanismelor de consolidare a independenţei editoriale şi de conducere a mass-mediei din serviciul public, luând în considerare standardele europene.
• Să intensifice eforturile pentru a asigura consultări publice eficiente înainte de adoptarea legislaţiei.
• Să intensifice eforturile pentru a obţine acreditarea unei instituţii naţionale pentru drepturile omului, ţinând seama de principiile ONU de la Paris.

De ce e important raportul pentru aderarea la spațiul Schengen

Comisarul European pentru valori și transparență a transmis, miercuri, că în urma publicării rapoartelor nu mai există obstacole pentru aderarea României și Bulgariei la Schengen, potrivit Euractiv.

„ Anul acesta, se întâmplă”, a spus Jourová când a fost întrebată cu privire la situația celor două țări.

Ea a declarat că Comisia va înceta să monitorizeze deficiențele în ceea ce privește statul de drept, un proces instituit de la aderarea Bulgariei și României la UE în 2007. Unele state membre, printre care și Olanda, s-au opus aderării Bulgariei și României la Schengen atât timp cât monitorizarea continuă.

„În ultimul raport MCV pentru Bulgaria, care a fost întocmit în 2019, și pentru România în 2022, Comisia a concluzionat deja că Bulgaria și România au înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor asumate la momentul aderării lor la UE și că toate obiectivele de referință din cadrul MCV au fost îndeplinite în mod satisfăcător”, a declarat Jourová.

Raportul privind statul de drept este rezultatul unei colaborări strânse cu statele membre și se bazează pe diverse surse. Toate statele membre au participat la proces, furnizând contribuții scrise și participând la vizitele efectuate în fiecare țară.